Dragă cititorule, bine te-am regăsit! 🙂
Astăzi continuăm Seria Siesta cu ZENisme 4 colecționate special pentru tine!
Citește cele două povești, aplică morala și vezi filmulețul de mai jos care poate să-ți schimbe viața, iar dacă te-a inspirat dă SHARE mai departe. 🙂
Iată o povestire despre trei prieteni care-și doreau să urce un munte:

Ce cale alegi în viață?

”Se spune că erau trei prieteni care îşi doreau să urce un munte. În vârful acestuia trăia un bătrân înțelept pe care îşi doreau să-l cunoască. La un moment dat ajung ei la o răscruce, iar fiecare și-a ales o altă cărare.

Primul a ales o cărare abruptă, ce urca drept către vârf. Nu-i păsa de pericole, dorea să ajungă la bătrânul din vârful muntelui cât mai rapid.

A doua cale nu era la fel de abruptă, însă străbătea un canion îngust şi accidentat. Iar cel de-al treilea a ales o cărare mai lungă, ce ocolea muntele şerpuind în pante line.

După 7 zile, cel care urcase pe calea cea abruptă a ajuns în vârf extenuat, plin de răni sângerânde. Nerăbdător s-a aşezat să-şi aştepte prietenii.

După o altă săptămână, ameţit de vânturile puternice care i se împotriviseră, ajunse şi al doilea. Se aşează în tăcere lângă cel dintâi, aşteptând.

Trecură alte două săptămâni și sosi cel de-l treilea, cu faţa strălucindu-i de fericire, semn al unei profunde stări de linişte şi mulţumire interioară.

Ceilalţi doi erau furioşi pentru că drumul lor a fost greu şi au avut mult de aşteptat, în timp ce drumul celui de-al treilea părea să fi fost o adevărată plăcere.

Aşa că, odată ajunși la bătrân, l-au întrebat care drum era cel mai bine ales.

– Ce ai învăţat tu? îl întrebă el pe primul.

– Că viaţa este grea şi plină de pericole şi greutăţi; că este plină de suferinţă şi adeseori ceea ce întâlnesc în cale îmi poate provoca răni. Că pentru fiecare pas înainte, trebuie să duc o luptă încrâncenată care mă sleieşte de puteri. Aşadar… am ales eu calea cea mai bună către tine?

– Da! ai ales bine… Iar tu, tu ce ai învăţat? îl întrebă pe al doilea.

– Că în viaţă multe lucruri mă pot abate din cale; că uneori pot să pierd drumul, ajungând cu totul altundeva decât doresc… dar dacă nu îmi pierd încrederea, reuşesc până la urmă.

Aşadar… am ales eu calea cea mai bună către tine?

– Da! ai ales bine… Şi tu, ce ai învăţat? îl întrebă pe ultimul.

– Că mă pot bucura de fiecare pas pe care îl fac dacă aleg să am răbdare. Că, dacă privesc cu înţelegere, viaţa nu este o povară grea, ci un miracol la care sunt primit cu bucurie să iau parte. Că iubirea care mă înconjoară din toate părţile îmi poate lumina sufletul dacă îi dau voie să pătrundă acolo. Aşadar… am ales eu calea cea mai bună către tine?

– Da! ai ales bine…

Uimiţi de răspunsurile bătrânului, cei trei prieteni au căzut pe gânduri. Şi au înţeles, în sfârşit, că la orice răscruce pot alege … iar viaţa fiecăruia este rezultatul alegerilor făcute.”

Poate ți-ai pus întrebarea:

”Ce lume port în inimă?” Iată și cea de-a doua poveste –

Un bătrân înțelept obişnuia să stea zilnic la intrarea într-o străveche cetate din Orientul Mijlociu, la marginea deșertului. Într-o zi, un călător s-a apropiat de el şi i-a spus:

– Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăți?

Înteleptul l-a privit și i-a răspuns printr-o întrebare:

– Cum erau locuitorii cetății de unde vii?

Călătorul s-a încruntat și a spus nervos:

– Erau foarte egoiști şi răi. De aceea, mă bucur că am putut pleca de acolo.

– Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăți, dar du-te să vezi tu singur cum e! A răspuns înțeleptul.

Puțin după ceea, un alt călător s-a apropiat de el şi i-a pus aceeași întrebare.

– Abia am sosit în acest oraş. Cum sunt oamenii de aici?

Înteleptul a răspuns din nou cu aceeaşi întrebare.

– Cum erau locuitorii cetății de unde vii?

Călătorul bucuros a răspuns zâmbind:

– Erau buni, prietenoși şi cinstiți. Am avut mulți prieteni acolo şi mi-am luat rămas bun cu greu.

– Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăți, dar du-te să vezi tu singur cum e! A răspuns înțeleptul.

Un neguțător care stătea alături la taraba lui, auzind aceste discuții, s-a îndreptat către întelept şi i-a reproşat indignat ințeleptului, imediat după ce şi al doilea drumeț a plecat:

– Cum poți să dai două răspunsuri cu totul diferite la aceeaşi întrebare pe care ți-au adresat-o aceşti doi oameni?

Dar înțeleptul calm și zâmbitor i-a răspuns:

– Ai puțină răbdare, așteaptă și ai să vezi!

După puțină vreme primul călător a ieșit supărat și nervos pe poarta cetății.

– Ei, cum ți s-au părut oamenii din oraș?

– Ai avut dreptate, tataie! Sunt bădărani, neciopliți, răi și avari. Îmi pare rău că am trecut pe aici!

Călătorul nemulțumit porni mai departe îmbufnat și dezamăgit.

Nu după mult timp, a ieșit și al doilea drumeț zâmbind fericit ca întotdeauna.

La întrebarea înțeleptului, el a răspuns încântat:

– Ai avut dreptate, om bun! Oamenii din acest oraș sunt foarte ospitalieri, binevoitori, prietenoși și generoși. Am să revin aici mereu cu drag.

După plecarea drumețului, neguțătorul l-a întrebat uimit pe înțelept:

– Cum se poate așa ceva? Acești doi oameni parcă ar fi văzut două cetăți diferite!

– Știi bine, că ei au văzut aceeași cetate. Diferite sunt doar inimile lor. O inimă rea atrage alte inimi rele, pe când o inimă bună întâlnește doar inimi bune.

– Fiule, adaugă bătrânul înțelept, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut, nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut şi în alt oraş prieteni, va găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere. Pentru că, vezi tu, oamenii pe care îi atragem în jurul nostru sunt cei care ni se aseamănă.

Există o zicală veche în popor: „Cine se aseamănă, se adună!” Se pare că cei din vechime știau ei ceva… Este vorba despre Legea Atracției sau Legea Rezonanței. Tot ceea ce gândim ne influențează viața într-o anumită măsură. Cei care înțeleg și aplică aceasta în viața lor, au doar de câștigat. Ei sunt conștienți de faptul că, gândurile pozitive conduc mereu la rezultate pozitive în viață.

Din păcate, 🙁 mulți oameni în agitația lor zilnică uită sau ignoră acest aspect esențial, căzând prada stresului și îngrijorărilor. Astfel, ei își creează o viață pe care nu o doresc fără să-și dea seama de acest lucru.

Din fericire, 🙂 însă, mai există o speranță. Cineva acolo Sus TE IUBEȘTE și te îndeamnă atât de frumos încă de acum 2000 de ani:

Caută și vei găsi, Bate și ți se va deschide, Cere și ți se va da!”

Rămâi cu bine, până la următoarea Siesta cu ZENisme! 🙂

Sper că ți-au plăcut aceste două povești… Apropo, sunt curioasă, care din ele îți place mai mult? Aștept răspunsul tău, într-un comentariu mai jos.

Și când ai timp, aruncă o privire peste acest video, pe repede înainte că poate n-ai timp! 😉

Ți-l recomand din inimă, cu mare drag!

Surse: florinrosoga.ro, marianrujoiu.ro, youtube.com

(Visited 38 times, 1 visits today)
Please follow and like us:
Author

Graduated PR and Tourism, with a desire to explore every corner of this world. I'm traveling at the speed of love, choosing to live in a frequency of unconditional love.

2 Comments

  1. Cred ca morala celor doua povestiri este foarte adevarata si ar suna cam asa: „cream lumea dupa chipul si asemanarea noastra” (a se vedea paralela cu Biblia!) si singurul mod de a schimba lumea este sa ne schimbam pe noi insine.
    Va doresc o zi plina de vesti bune
    http://www.vestibune.net

    • Așa este! Mulțumesc pentru veștile bune! Foarte frumoasa descriere la morala celor doua povestiri! Ganduri bune! 🙂

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Enjoy this blog? Please spread the word :)

error: Content is protected !!