Brașov – un tărâm favorit al naturii (1)

Brașovul a fost, este și va fi mereu un oraș deosebit pentru sufletul meu, probabil și pentru că aici m-am născut, dar și pentru multe alte lucruri minunate descoperite de-a lungul vieții trăind pe aceste meleaguri de poveste.

”Se spune că ”ACASĂ” este acolo unde îți este inima! Indiferent încotro te îndrepți, indiferent pe unde ai fost… priveliștile pe care le vezi, aerul pe care îl respiri, viața pe care o duci…

Acesta este Brașov… acolo unde inima îți aparține. Pentru că uneori răsăritul nu apune, iar unele amintiri nu se șterg niciodată… un loc de o așa splendoare va da frâu liber imaginației și oamenii îți vor spune povești atât de captivante încât vei auzi fiecare cuvânt a lor despre un loc a cărui istorie pare mai puțin reală și mai mult credibilă… un loc unde legenda este numai adevăr.

Pentru că rădăcinile cuvintelor noastre sunt la fel de adânci ca și istoria noastră… atunci când lăsăm o moștenire de neuitat. Așa că intră pe porți ce au rezistat de-a lungul secolelor și vezi coroana ce a dăinuit peste pământuri… și munții care au protejat, cetățile ce au fost înălțate, casele ce le-au construit și drumurile ce le unesc… către amintirile și inima unui epic oraș medieval… înfășurat într-o strălucire veșnică de aventură… și energie.

Pentru că fie te reîntorci, sau pleci, sau pur și simplu ești doar în trecere… ”Acasă” este locul care-și amintește mereu de tine! Acesta este Brașov… acolo unde inima îmi aparține”. 🙂

Te las să vezi acest scurt filmuleț de unde am extras aceste minunate cuvinte despre Brașov 🙂

Brașovul, o țară în Inima țării

România, este un mozaic de regiuni atât de bine individualizate ca geografie, istorie, cultură, încât au fost denumite ”țări”: a Oașului, a Loviștei, a Moților… Țara Bârsei este una dintre cele mai frumoase și mai originale, denumită și ”Țara din Inima Țării”, aflată aproximativ la distanță egală de Dobrogea și Munții Apuseni, de Porțile de Fier ale Dunării și de Bucovina.

Brașovul este situat în Transilvania, dar din cele mai vechi timpuri este poartă de acces spre celelalte două provincii istorice, Valahia și Moldova, pe care munții nu le-au despărțit, ci le-au apropiat. Așa se face că în urmă cu 5-6 mii de ani, Cucuteni, cea mai frumoasă cultură neolitică din Europa, ce a înflorit în spațiul răsăritean, pe Prut și până la Nipru, a trecut Carpații și a dat un centru la Ariușd. În Epocile Bronzului și a Fierului a ajuns și la Dunăre. Iar mai târziu, în munții ce mărginesc Țara Bârsei spre răsărit, leagăn al vieții pastorale, s-a născut și Balada Miorița, o sinteză spirituală direct legată de punctul de răscruce dintre provincii.

După ce cavalerii teutoni, iar apoi și regii Ungariei i-au adus pe sași, oameni harnici și pricepuți la agricultură și meșteșuguri, dar mai ales deprinși să facă lucruri temeinice, în stilul nemțesc cunoscut până astăzi, regiunea a cunoscut o mare înflorire economică și culturală. Iar astăzi, multe dintre cetățile și bisericile fortificate din țara noastră, care impun vizitatorilor mult respect, poartă pecetea sașilor. Sașii, românii, secuii au conviețuit și au făcut din Brașov un tablou cu originale sinteze culturale.

Citind pe internet, am aflat recent, legenda neștiută de mulți – ”Copiii din Hameln” de frații Grimm este o prelucrare a unui basm german de acum 726 de ani. Puțină lume știe că frumoasa poveste începe în Germania, dar se termină în Brașov. În povestea lui Jacob și Wilhelm Grimm e vorba de 130 de copii dispăruți din localitatea germană Hameln și apăruți misterios în zona Brașovului. Urmașii lor ar fi întemeietorii celor șapte cetăți săsești din Transilvania.

Munții care înconjoară Țara Bârsei, râurile cu luncile lor, dealurile cu pajiști găzduiesc o remarcabilă biodiversitate care se datorează reliefului etajat, de la altitudini de peste 2300 de metri la șesurile și luncile joase ale podișului. Tărâmul pajiștilor alpine, smălțuite cu flori de munte, unele specii unice sau foarte rare, precum și insule întunecoase de jepi, reprezintă paradisul caprelor negre, al acvilelor și șoimilor.

Mai jos, pătrundem în pădurile de brad și molid, apoi în cele de foioase, ce adăpostesc cerbi, căprioare, mistreți, urși, ba chiar lupi și râși. În luncile Oltului, însă, s-au format zone umede, unde sunt acasă sute de specii de păsări sălbatice.

Cu aceste zestre naturale și istorice, Brașovul, țara din inima țării, deține sute de monumente naturale și de patrimoniu. Reprezintă un gigantic muzeu în aer liber. Într-un singur județ, un univers de subiecte fotografice și atracții turistice.

Lempeșul un colț de rai în inima Țării Bârsei

Nu doar Castelul Bran, Biserica Neagră, Poiana Brașov sau cetățile săsești fac din Brașov o destinație căutată de turiști din toate colțurile țării. Sunt și locuri puțin cunoscute, dar de neuitat pentru cei care ajung acolo. Lempeșul e un exemplu! Are păduri seculare și o mulțime de flori protejate de lege. Iar de aici ai cea mai frumoasă priveliște către întreaga Țară a Bârsei și a munților din jurul ei.

La o distanță de câțiva kilometri de Brașov, la 10 minute de mers cu mașina, Dealul Lempeș poate fi o alegere pentru o drumeție de duminică. Fără să ai nevoie de un echipament special, având un aparat de fotografiat și dispoziția necesară pentru a admira multitudinea de specii de plante. Și, dacă ai norocul să întâlnești un exemplar din fauna protejată, care să  te încânte privirea, ai obținut o zi cu totul specială. 🙂

Aer curat, mișcare, socializare cu familia și prietenii, o locație accesibilă brașovenilor și celor care iubesc natura! Ce obișnuiești să faci duminica? Dacă dorești să alegi o drumeție scurtă, încotro te îndrepți?

Mai multe informații poți vedea în video-ul de mai jos.

Brașovul Munților

Brașovul deține mai multe masive muntoase decât oricare alt județ, pentru că le împarte cu județele vecine.

     1. Făgăraș

Cu Argeșul și Sibiul își împarte cele mai semețe creste din Făgăraș, supranumiți pentru măreția lor și Alpii Transilvaniei. Pe potecile ce ne poartă de la lacurile de ametist și smarald spre vârfuri cu arhitectură de peste 2300 de metri, la cabane cuibărite în căldările glaciare, se încumetă vara turiștii dornici să respire briza proaspătă a înălțimilor. Dar iarna, Făgărașul devine un munte pentru alpiniștii și turiștii experimentați, bine echipați, care vin aici pentru a se juca de-a Himalaya în Carpați. 🙂

Cel mai temerar traseu spre Făgăraș dinspre ținuturile brașovene este cel ce urcă de la Plaiul Foii spre nesfârșitele meleaguri ale Tămașului către Curmătura Zârnei și culmile pustii dinspre Urlea, pentru a ajunge la vârful Moldoveanu, de 2545 metri, cel mai înalt din țară.

Sub Vârful Sâmbăta se află una dintre cele mai frumoase mănăstiri, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, construită în stil brâncovenesc.

Un punct aparte de spiritualitate de la Poalele Făgărașului este mica biserică rupestră de la Șinca Veche. Părțile bisericii au fost săpate integral cu dalta într-o stâncă de gresie. Uitată de oameni și timp mai mult de două veacuri, capela din piatră a fost recent restaurată și cheamă la ea pe cei ce doresc să trăiască o experiență spirituală la sânul răcoros al muntelui.

        2. Piatra Craiului

Cu Argeșul și Dâmbovița împarte Brașovul Munții Piatra Craiului. Asemenea unui uriaș dinozaur, cum o numea scriitorul Camil Petrescu, creasta cu coastele strălucind în soare, lungă de 22 de kilometri, este una dintre cele mai frumoase din Carpați, devenind acum Parc Național.

3. Munții Bucegi

Bucegii sunt leagănul turismului și bulevardul vizitatorilor de duminică, dar numai dacă vorbim despre versantul lor prahovean sau traseul dâmbovițean. Bucegii dinspre Brașov sunt cel mai puțin umblați. Nu sunt prea mulți cei care se încumetă din Moeciu spre vârful Omu, urcând spre spectaculoasa vale Gaura, plină de surprize: stânci cu forme neobișnuite, cascade, o arcadă naturală, iar spre obârșie amfiteatrul maiestuos al unei clădiri glaciare de proporții. Din acest punct, turiștii pot coborî fie spre pitoreasca Vale a Mălăieștilor, către Diham și Predeal, fie către Pasul Strunga, pe Drumul Grănicerilor, ce oferă tot timpul largi priveliști spre Piatra Craiului și Făgăraș, dar și spre tărâmul molcom și straniu al Platoului Bucegilor.

4. Piatra Mare și Ciucașul

La doi pași de Brașov, dominând Timișul de Jos, se află un masiv ”mic”, dar voinic, foarte îndrăgit, Piatra Mare. De pe vârful ”pietrei” de la care își trage numele se deschid largi priveliști către Bucegi, Ciucaș, Valea Prahovei, Susai și Munții Baiului. Un adevărat foișor de observație. Nu departe de cabana Piatra Mare se poate admira un pod natural, o arcadă formată în aceste roci. Câteva fenomene carstice însuflețesc peisajul. Cel mai spectaculos este canionul 7 Scări – cu cascade ce cad în trepte verticale, unele de peste 10 metri.

Ciucașul îmbină semeția piscurilor cu stâncile stranii și plaiurile alpine molcome. Cercetătorii biodiversității și ecologiștii doresc ca Munții Ciucaș să devină parc național.

5. Masivul Postăvaru

Vecin și frate bun cu Piatra Mare este Masivul Postăvaru, înrudit atât de arhitectură geologică, dar și ca bogăție vegetală și faunistică. Pe versantul său brașovean, Postăvarul este paradisul schiorilor, cu cele mai multe pârtii de schi din România. Din Postăvaru se desprinde Tâmpa, care cu altitudinea sa de 960 de metri, are jumătate din înălțimea Postăvarului.

Acesta este orașul în care mă simt ca ”acasă”, tărâmul favorit al naturii și a inimii mele. 🙂 Tu în ce oraș te simți ”acasă”? Scrie-mi într-un comentariu răspunsul tău.

Următoarea călătorie te va conduce pe meleagurile cetăților medievale din Țara Bârsei.

Până atunci, te invit să alegi un traseu pentru o drumeție din lista Brașovul Munților, ce zici, te alături?

Să auzim numai de bine! Pe curând! 🙂

Surse: Broșura Ciucaș Brașov, digi24.ro și brasovromania.net